“America este tara tuturor posibilitatilor”. O actuala tendinta medicala din randul practicilor la nivel de cetatean din Statele Unite ale Americii confirma inca o data, daca mai era cazul, veridicitatea acestei sentinte. Ceea ce in alte parti de lume nu se intampla deloc sau, cel mult, imbraca forma unei actiuni generoase si caritabile, in Statele Unite ale Americii a devenit deja un business si nu este departe de a fi introdus in nomenclatorul de meserii. Prelevarea ovulelor de la tinerele femei, contra unei compensatii banesti suficient de consistente, este pe cale sa traforme aceasta activitate intr-o alternativa de job pentru studentele sau somerele Americii. Totul, in virtutea numarului mare de femei din SUA care, desi isi doresc cu ardoare unul sau mai multi copii, fiind sterile, nu se pot bucura pe cale naturala de aceasta inzestrare.

Remuneratia donatoarelor de ovule variaza, in functie de o gama larga de criterii, intre sume de 3.000 pana la 10.000 dolari pentru un singur “ovul”. In cazul persoanelor care prezinta anumite trasaturi dezirabile, precum rasa, aspectul, genele bune in general, compensatia baneasca poate depasi chiar 20.000 dolari. Asemenea perspective se pot dovedi extrem de tentante pentru o tanara americanca, ce se zbate sa-si achite facturile si studiile. Insa ce implica mai exact donarea unui ovul?

Proceduri riguroase

Donarea de ovule este mai mult sau mai putin echivalentul feminin al donarii de sperma, doar ca procesul este mult mai complicat, mai riscant, dar si mai productiv. In fiecare an, mii de bebelusi se nasc cu ajutorul ovulelor donate femeilor care, dintr-o varietate de motive, sunt sterile, neputand ramane insarcinate cu propriile lor ovule. Procesul implica prelevarea ovulelor din ovarele unei donatoare si fertilizarea lor in vitro. Dupa ce li se permite sa se dezvolte pret de cateva zile, trei sau patru embrioni sunt implantati in uterul femeii care va fi mama copilului.

Procedeul este in general coordonat de clinici de fertilitate sau de “brokeri” de ovule, care adesea executa cercetarile si plaseaza chiar reclamele in presa scrisa si la posturile de televiziune. Julia Derek, cetatean american, in varsta de 35 de ani astazi, dupa ce a privit unul dintre aceste advertoriale, s-a lasat convinsa de cele prezentate si a decis sa devina donator de ovule. Dupa ce si-a terminat facultatea, la 24 de ani, femeia a abordat o clinica de fertilitate si de atunci a facut 12 donari. Sustine ca banii au fost principala motivare a deciziei sale, primind cate 3.500 dolari pentru fiecare ovul cedat.

Cu toate acestea, nu oricine poate deveni donator. Femeile interesate sunt supuse mai intai unui indelung proces de monitorizare. Intr-o etapa initiala, Julia Derek a trebuit sa completeze un formular de aplicatie si sa participe la un interviu. “A fost asemenea unui interviu de angajare”, declara Julia. “Vor sa se asigure ca esti un om normal. A trebuit, de asemenea, sa completez un chestionar de 40 de pagini.” Daca o donatoare promoveaza aceasta prima faza, ea va trebui sa traverseze un proces avansat de monitorizare medicala si psihologica, ce include un examen pelvianic cu ultrasunete si probe de sange pentru stabilirea conditiei genetice si a eventualelor boli infectioase, in special a celor transmise pe cale sexuala. De asemenea, o femeie ce se vrea donatoare va trebui sa prezinte un istoric detaliat al starii de sanatate fizica si mentala atat proprii cat si ale rudelor de prim rang.

Dupa depasirea monitorizarii initiale, femeile pot astepta uneori chiar si luni de zile inainte de a incepe procesul de donare propriu-zisa. In cazul in care anumite femei doresc sa doneze ovule, fara ca ceea ce ofera sa fie solicitat la acel moment de vreo pacienta, clinica de fertilitate le va inregistra numele intr-o baza de date de potentiali donatori ce asteapta sa se potriveasca cu “recipientele”. Tratamentul medical incepe odata ce donatoarele si beneficiarele sunt imperecheate. Initial, unei donatoare i se prescriu pilule de contraceptie o scurta perioada pentru a i se regla perioada de menstruatie cu cea a beneficiarei. Va incepe din acel moment administrarea unor injectii cu hormoni avand rolul de a stimula ovarele donatoarei sa produca o supraabundenta de ovule mature. In urmatoarele trei sau patru saptamani, femeia trebuie sa faca frecvent vizite la clinica de fertilitate pentru a se putea determina momenul in care ovulele sunt pregatite pentru recoltare.

Bani justificati

In timpul tratamentului hormonal, pot exista riscuri destul de mari pentru femeia donatoare. Sexul poate fi uneori dureros si primejdios, de vreme ce ovarele sunt incarcate cu ovule aflate in proces de maturizare. De asemenea, sarcini multiple sunt foarte posibile inainte ca ovulele sa fie inlaturate. Chiar Juliane Derek spune ca tratamentul cu hormoni a reprezentat cea mai inconfortabila componenta a procesului. A fost hiperstimulata din momentul in care hormonii i-au facut organismul sa produca aproximativ 30 de ovule. “Eram foarte balonata. Imi era adesea foarte greu sa ma intind iar uneori chiar si respiratul era o activitate dureroasa. Cat despre starea mea emotionala, ea era total devastata”, spune femeia care are deja o traditie in donarea de ovule.

Aproximativ una din zece femei donatoare va experimenta un sindrom de hiperstimulare ovariana, o stare in care injectiile cu hormoni destabilieaza echilibrul fluidelor din organism. Acest sindrom cauzeaza dureri abdominale, diaree si umflaturi. Aproximativ 1% dintre femei vor ajunge la spital cu manifestari severe ale sindromului, ce pot conduce chiar la blocaj renal, acumulari de lichid in plamani si socuri. Ocazional, OHSS, cum este denumit sindromul in lumea medicala, poate provoca infertilitate permanenta sau chiar moartea. Chiar daca nu se prezinta imediat probleme, doctorii nu pot sti prea multe despre consecintele pe termen lung ale tratamentului hormonal, iar unele cercetari au inaintat chiar ideea ca donatoarele de ovule pot prezenta un risc crescut de cancer ovarian.

Din momenul in care ovulele sunt pregatite pentru a fi extrase, donatoarele sunt sedate puternic si 10-15 “oua” le sunt prelevate cu un ac lung introdus in ovare prin peretele vaginal. Derek descrie acest proces ca pe unul relativ usor si suportabil. Procedura dureaza aproximativ 30 de minute, iar donatoarele experimenteaza in general durere si discomfort timp de cateva zile dupa operatie. Juliei i-au fost necesare aproximativ zece zile de recuperare dupa prima donare, dar pe masura ce a repetat procesul, perioada de revenire a devenit tot mai scurta. Totusi, multiplele donari si-au spus cuvantul in privinta femeii. Dupa cea de-a noua, a inceput sa aiba depresii puternice, pe care le-a pus pe seama dezechilibrului provocat de tratamentul cu hormoni. “Depresia a devenit din ce in ce mai severa. S-a inrautatit pana cand nu m-am mai putut ridica din pat si a trebuit sa vad un medic. Cred ca era relationata cu donarile repetate de ovule, de vreme ce nimic altceva nu se petrecea in viata mea la acea data”, declara femeia.

Intre bine si rau

Un articol, publicat in numarul din iunie 2006 al revistei americane “Boston Globe”, prezenta cu ingrijorare faptul ca nu exista niciun grup guvernamental sau privat care sa urmareasca numarul de donari ovariene ale unei femei. Totusi, “The American Society for Reproductive Medicine” a emis recent recomandarea ca nicio femeie sa nu sufere mai mult de sase astfel de interventii in timpul unei vieti, chiar daca oamenii de stiinta nu cunosc inca daca donarile repetate au efecte de termen-lung asupra fertilitatii femeilor.

Statele Unite reprezinta una dintre cele cateva tari industrializate care permit compensarea financiara a donatoarelor de ovule. De vreme ce putine femei sunt dornice sa traverseze incomodul proces gratuit, obtinerea unor ovule acceptabile poate fi foarte dificila in alte state. Astazi, multe cupluri europene si canadiene calatoresc in SUA numai pentru simplu motiv de a obtine ovulele necesare unei fertilizari in vitro. Fenomenul a devenit atat de raspandit, incat clinicile de fertilitate fac reclame speciale pentru acesti “turisti ai reproducerii”.

Cererea crescanda de ovule ridica, odata cu avantul sau, si remuneratia baneasca a donatoarelor din SUA. Multi sunt, astfel, ingrijorati pentru faptul ca platind aceste femei, uneori cu sume foarte mari, le determina pe tinerele cu probleme financiare sa fie de acord cu o procedura medicala fara a intelege pe deplin riscurile pe care le implica. Multe donatoare au apoi impresia ca nu au fost corespunzator informate si ajung sa regrete decizia de a fi suferit o astfel de interventie.

In varsta de 35 de ani, Juliane Derek sustine ca decizia ei de a deveni o donatoare multipla a fost alimentata de faptul ca era tanara si se simtea invincibila. “Am fost un pic feminista, iar donarea de ovule m-a facut sa ma simt imputernicita – imi imprastiam genele”, declara ea. “As fi avut de castigat de pe urma unor discutii mai ample referitor la problema donarilor multiple, dar am facut-o, totusi, si in absenta acestora.”, declara Juliane, care pare sa se afle intr-o stare mentala si fizica destul de rezonabila, in urma interventiilor suferite. Daca toate femeile ce calca pe urmele ei vor fi la fel de norocoase, ramane cu siguranta ca viitorul sa o arate, fenomenul donarilor ovariene devenind unul de mare amploare cel putin in Statele Unite ale Americii.

Sursa: Descopera.ro